Albă aşezată la intrarea în cort, se află un scorpion btnpăiat, cu acul ridicat. In timpul vizitelor, Wemer se distra să Le înspăimânte pe doamnele din lumea bună, cerându-le să i idice piatra cu pricina şi provocând un cor de strigăte ascuţite i o dezlănţuire de clipiri nesfârşite. De copac fusese sprijinită 0 carabină de calibru mare, cu un glonţ pe ţeavă. Un glonţ adevărat. Lui Wemer îi făcea plăcere să sublinieze acest lucru.
- Să nu puneţi mâna! le zicea el. Trăgaciul e foarte sensi-bil, glonţul poate să plece singur. Dar în ţinuturile alea, nu-i aşa, trebuie să fii tot timpul în gardă. Poţi să ştii ce te pândeşte din tufiş'? Ca să urinezi, ai nevoie de două mâini. Una ca să ţii revolverul, cealaltă ca să ţii... revolverul. Ha! Ha!
Şi de fiecare dată izbucnea într-un râs zgomotos, un râs de căpcăun satisfăcut, care le făcea pe femei să tremure extrem de plăcut.
Da, vitrina era prea reală ca să provoace ironia. Stâmea neliniştea prin multele ei detalii. Puteai să vezi patul de cam-panie, cu plasa împotriva ţânţarilor şi cărţile aşezate pe măsuţa pliantă de la căpătâiul lui. Georges ştia căîntre paginile lucrării dc zoologie fusese aşezat un prezervativ care ţinea loc de semn de carte. O provocare puerilă, imaginată de Werner pentru uzul exclusiv al doamnelor de lume cu priviri prea indiscrete. în aceeaşi ordine de idei, când te apropiai de vitrină dintr-un anumit unghi, îţi dădeai seama că şliţul pantalonilor de unifor-mă ai statuii nu era bine închis. Ajungea să apleci puţin capul ca să întrezăreşti, prin crăpătura pânzei, sexul personajului. Un membm enorm, deşi nu era în erecţie. în cursul vizitelor, Wemer avea totdeauna grijă să o plaseze în punctul strategic pe vreuna dintre invitate, pentru a se bucura de plăcerea de a o vedea roşind brusc şi, întorcându-şi privirea, îngrozită la culme.
Pe masa de la căpătâiul patului se aflau o sticlă de whisky şi un pahar de argint, câteva cartuşe, precum şi un revolver mare. cu mânerul striat.
