Foraje puturi pentru apa

Muriseră? Chiar puteai să fii sigur de asta? Citise că în I gipt fuseseră descoperite, în vasele funerare ale unui mor-mânt, nişte larve pe care puţină umiditate le readusese la viaţă, si asta în ciuda miilor de ani de somn. Poate că tot aşa stăteau lucrurile şi foraje în interiorul vitrinei. într-o zi, insectele pe care le credea uscate vor ieşi din amorţeală şi vor începe să se plimbe de colo până colo. Apucă mânerul şi trase spre el. Era o valijoară din lemn preţios, protejată de colţare din cupru. O deschise.
Pe catifeaua adâncită a alveolelor, stăteau şase brice' drep-te, cu lame sclipitoare. Câte unul pentru fiecare zi a săptămânii. Cel de duminică lipsea. Se afla între degetele statuii. Georges luă briciul de joi şi îl privi îndelung. O lamă frumoasă de oţel, o sabie la scară redusă. Pe mânerul scobit, din corn cizelat, se etalau iniţialele lui Werner Mareuil-Mondesco. Nişte litere mari, legate între ele pe un fond de arabescuri, asemenea unor coloane de templu pierdute în mijlocul vegetaţiei. Georges închise uşurel briciul. Un oţel suedez, călit ca sabia unui samurai. O asemenea foraje puturi apa realizare, atât de perfectă, era aproape de neconceput în zilele noastre. Georges ştia că nu trebuie să mângâie tăişul cu degetul, dacă nu voia să se cresteze până la os. Ca să te razi cu o astfel de armă trebuia să fii perfect stăpân pe tine, şi mâinile să nu-ţi tremure. La cea mai mică greşeală, îţi tăiai beregata. Pielea se deschidea fără să-ţi lase timp să simţi vreo durere... şi era deja prea târziu.
Georges puse briciul în buzunar şi ieşi din cort. Ochii din centrul oglinjoarei îl urmăreau mereu.
„Lasă-mă-n pace!" porunci el în gând. „Dă-mi pace, fiindcă treaba o fac pentru tine. Repar tâmpeniile tale. înţe-legi? Tampeniile tale!"
Deocamdată nu avea de ce se teme, statuia îl va lăsa în pace. Avea o misiune de îndeplinit. Ieşi din vitrină şi îi închise

Transpiratie abundenta

 . Fenomenele transpiraţiei se manifestau înainte doar o dată sau de două ori pe an, nu mai mult, şi în general în preajma comemorării... A comemorării...
(Imbecilule! Nu aminti niciodată de asta! Niciodată!)
Georges se ridică încetişor. Coapsele i se dezlipiră de lotoliul umed. Acum mirosul năvălise peste el, un miros oribil. Acea sudoare...
Acea sudoare de maimuţă.
Traversă biblioteca fără să arunce nici o privire bucăţilor de piele care luceau de transpiraţie. Casa era enormă, pierdută m mijlocul unui parc apărat de un zid împrejumuitor, prevăzut cKasupra cu un grilaj. Un domeniu născocit de megalomania lui Wemer, o enclavă feudală pe care o puteai parcurge în ilopul calului, şi astachiarîn mijlocul unui oraş mare, plin de hirouri şi uzine. Un castel anacronic, pe care municipalitatea dorise de mai multe ori să-1 treacă în rândul monumentelor istorice.
-    Nu încă, protestase Georges. Am mijloacele de a întreţine casa fără să recurg la mila statului. Poate mai târziu...
Doamne! Dacă oamenii aceia ar fi ştiut adevărul, ar fi urlat de oroare şi ar fi rupt-o la fugă, uitând pe loc de propunerile lor de subvenţie!
Georges îşi înăbuşi un râs nervos. Accesele de ilaritate îl făceau să sughiţe şi să plângă. Din când în când îşi repeta că e nebun, pur şi simplu nebun, şi că răul care cangrena casa nu era decât produsul creierului său bolnav. Da, nebunia era o ipoteză seducătoare, aproape liniştitoare. O consolare. Numai că, din nefericire, nu credea deloc în ea.
-    Inchipuiri, murmură el. Halucinaţii. Nimic din toate
astea nu există. Tu ai inventat totul.
Dar simţea pe coapse şi pe degete sudoarea fotoliului şi vedea lucind volumele mari, cu scoarţele pline de picăturile de transpiraţie. Şi mirosul! Mirosul de subsuoară, care domina totul.

Ecologie umana

SC X SRL are ca obiect de activitate comerţul cu produse cosmetice şi de parfumerie de aceea este necesar a fi menţionată importanţa creanţelor şi datoriilor la nivelul acesteia. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra elementelor componente existente vom realiza o analiză a acestora la nivelul societăţii într-o perioadă de 5 ani respectiv: 2005, 2006, 2007, 2008, 2009.

Creanţele şi datoriile, ca şi elemente componente ale situaţiilor financiare sunt reprezentate la nivelul societăţii SC X SRL de:

•       Creanţe: furnizori debitori pentru prestări servicii şi executări de lucrări, clienţi interni, clienţi externi, clienţi externi ajustări, clienţi incerţi sau în litigiu, avansuri acordate personalului, TVA de recuperat, TVA neexigibilă aferentă intrărilor, decontări operaţii în curs de clarificare, ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi;

•       Datorii: datorii ce trebuie plãtite într-o perioadã de un an (sume datorate instituţiilor de credit, avansuri încasate în contul comenzilor, datorii comerciale, alte datorii inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurãrile sociale) şi datorii ce trebuie plãtite într-o perioadã mai mare de un an (sume datorate instituţiilor de credit).

O imagine mai completă şi relevantă asupra evoluţiei creanţelor şi obligaţiilor la nivelul societăţii analizate poate fi furnizată prin intermediul următoarelor grafice care prezintă situaţia la nivelul societăţii pe toată perioada analizată din mai multe aspecte:

16

1. Creanţele au înregistrat un trend crescător în perioada analizată doar în anul 2007 creanţele au înregistrat o creştere de doar 105.502 lei, respectiv 4% (situaţie prezentată în anexa nr.3). Pentru a putea diagnostica această situaţie ca fiind pozitivă sau negativă este necesară o analiză a corelaţiei creanţelor cu valorile obligaţiilor societăţii. Cu toate acestea anul 2008 este caracterizat prin cea mai spectaculoasă creştere de creanţe din perioada analizată la nivelul societăţii în valoare de 1.865.979 lei, deci cu 69.64% mai mult faţă de anul 2007. Aceste informaţii oferă o imagine completă asupra evoluţiei creanţelor, evoluţie care poate fi considerată ca fiind pozitivă însă aceste informaţii nu sunt suficiente pentru a putea cataloga starea întregii societăţi, însă poate fi folosită atunci când este coroborată cu alte evoluţii privind valorile obligaţiilor sau privind activitatea desfăşurată de entitate în general.

Indicatori

Indicatori ai îndatorării. Rata îndatorării (Rata datoriilor), poate fi determinată în următoarele variante:

1)   Datorii totale / (Datorii totale + Capitaluri proprii + Subvenţii pentru investiţii) * 100

2)   Datorii totale / Capitaluri proprii * 100

3)   Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an / Capitaluri permanente * 100

4)   Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an / Capitaluri proprii * 100

Indicatorii de solvabilitate-îndatorare se exprimă de obicei procentual şi se consideră ca având un nivel care confirmă o stare financiară consolidată atunci când mărimea lor se situează sub limita de 30-40%.

Indicatorul 4) este cunoscut şi sub denumirea de “Rata autonomiei financiare”, a cărei dimensiune cifrică este considerată ca fiind foarte bună atunci când nu depăşeşte 30%. În timp ce rata datoriilor 1) este acceptată ca fiind de o mărime care confirmă în mod practic că nu există riscul de a intra în incapacitate de plată, atunci când are o expresie cifrică situată sub 40%.

Pentru indicatorul denumit “Rata autonomiei financiare” se recurge uneori şi la o altă formă de calcul care dimensionează proporţia capitalurilor proprii în capitalurile permanente sau, în resursele financiare permanente, astfel:

4*) Capitaluri proprii / Capitaluri permanente * 100

Referitor la această modalitate de calcul a ratei autonomiei financiare, notată cu indicativul 4)*, se precizează că diferenţa dintre capitalurile permanente (resursele financiare permanente) de la numitorul raportului şi capitalurile proprii de la numărător este formată din următoarele elemente financiare: datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an şi subvenţiile pentru investiţii. În aceste condiţii expresia 4)* a ratei autonomiei financiare este cu atât mai bună cu cât are o mărime mai apropiată de unitate şi respectiv, proporţia elementelor care diferenţiază cele două tipuri de capitaluri, în capitalurile permanente, este mai redusă. Sau, altfel spus, cu cât datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sau subvenţiile pentru investiţii, au o valoare mai redusă, cu atât autonomia financiară a agentului economic este mai consolidată.