Ecologie umana

SC X SRL are ca obiect de activitate comerţul cu produse cosmetice şi de parfumerie de aceea este necesar a fi menţionată importanţa creanţelor şi datoriilor la nivelul acesteia. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra elementelor componente existente vom realiza o analiză a acestora la nivelul societăţii într-o perioadă de 5 ani respectiv: 2005, 2006, 2007, 2008, 2009.

Creanţele şi datoriile, ca şi elemente componente ale situaţiilor financiare sunt reprezentate la nivelul societăţii SC X SRL de:

•       Creanţe: furnizori debitori pentru prestări servicii şi executări de lucrări, clienţi interni, clienţi externi, clienţi externi ajustări, clienţi incerţi sau în litigiu, avansuri acordate personalului, TVA de recuperat, TVA neexigibilă aferentă intrărilor, decontări operaţii în curs de clarificare, ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi;

•       Datorii: datorii ce trebuie plãtite într-o perioadã de un an (sume datorate instituţiilor de credit, avansuri încasate în contul comenzilor, datorii comerciale, alte datorii inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurãrile sociale) şi datorii ce trebuie plãtite într-o perioadã mai mare de un an (sume datorate instituţiilor de credit).

O imagine mai completă şi relevantă asupra evoluţiei creanţelor şi obligaţiilor la nivelul societăţii analizate poate fi furnizată prin intermediul următoarelor grafice care prezintă situaţia la nivelul societăţii pe toată perioada analizată din mai multe aspecte:

16

1. Creanţele au înregistrat un trend crescător în perioada analizată doar în anul 2007 creanţele au înregistrat o creştere de doar 105.502 lei, respectiv 4% (situaţie prezentată în anexa nr.3). Pentru a putea diagnostica această situaţie ca fiind pozitivă sau negativă este necesară o analiză a corelaţiei creanţelor cu valorile obligaţiilor societăţii. Cu toate acestea anul 2008 este caracterizat prin cea mai spectaculoasă creştere de creanţe din perioada analizată la nivelul societăţii în valoare de 1.865.979 lei, deci cu 69.64% mai mult faţă de anul 2007. Aceste informaţii oferă o imagine completă asupra evoluţiei creanţelor, evoluţie care poate fi considerată ca fiind pozitivă însă aceste informaţii nu sunt suficiente pentru a putea cataloga starea întregii societăţi, însă poate fi folosită atunci când este coroborată cu alte evoluţii privind valorile obligaţiilor sau privind activitatea desfăşurată de entitate în general.

Firma de contabilitate

O informaţie utilă este dată şi de indicatorul care compară totalul dobânzilor datorate aferente împrumuturilor contractate, la nivelul unui an, cu capitalurile proprii, astfel:

Dobânzile aferente împrumuturilor contractate într-un an / Capitaluri proprii

De asemenea, un indicator cu semnificaţie practică de cunoaştere a gradului de acoperire a dobânzilor de plătit la un moment dat, pentru toate creditele contractate, din rezultatul exploatării este următorul:

Capacitatea de acoperire a dobânzilor = Rezultatul din exploatare / Dobânzile datorate

Valoarea minimă, considerată ca limită optimă, pentru indicatorul “Capacitatea de acoperire a dobânzii” este de 2. În practică însă, mărimea capacităţii de acoperire a dobânzii, pe seama rezultatului din exploatare, se situează de foarte multe ori la nivelul critic de 1, ceea ce atenţionează asupra unei activităţi economice cu slabe performanţe financiare, în timp ce o mărime subunitară a acestui indicator este foarte periculoasă, exprimând o situaţie financiară dificilă determinată de contractarea unui volum de credite care depăşeşte posibilităţile de plată a dobânzilor aferente, calitatea managementului financiar este în acest caz deficitară şi se impune o reconsiderare a echipei manageriale.

Indicatorii analizaţi mai sus pun în evidenţă importanţa creanţelor şi datoriilor la nivelul întreprinderii şi faptul că acestea oferă informaţii semnificative pentru desfăşurarea activităţii entităţii în scopul obţinerii rezultatelor. O lipsă de echilibru la nivelul creanţelor şi datoriilor poate genera pierderi importante ţinând cont de faptul că de mărimea acestora depinde capacitatea întreprinderii de a-şi realiza obiectul de activitate în contextul continuităţii activităţii. Pentru a înţelege în mod practic aplicarea acestor indicatori vom realiza o abordare a acestora în următorul capitol având la bază informaţiile şi situaţiile financiare ale unei societăţi comerciale.

Indicatori

Indicatori ai îndatorării. Rata îndatorării (Rata datoriilor), poate fi determinată în următoarele variante:

1)   Datorii totale / (Datorii totale + Capitaluri proprii + Subvenţii pentru investiţii) * 100

2)   Datorii totale / Capitaluri proprii * 100

3)   Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an / Capitaluri permanente * 100

4)   Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an / Capitaluri proprii * 100

Indicatorii de solvabilitate-îndatorare se exprimă de obicei procentual şi se consideră ca având un nivel care confirmă o stare financiară consolidată atunci când mărimea lor se situează sub limita de 30-40%.

Indicatorul 4) este cunoscut şi sub denumirea de “Rata autonomiei financiare”, a cărei dimensiune cifrică este considerată ca fiind foarte bună atunci când nu depăşeşte 30%. În timp ce rata datoriilor 1) este acceptată ca fiind de o mărime care confirmă în mod practic că nu există riscul de a intra în incapacitate de plată, atunci când are o expresie cifrică situată sub 40%.

Pentru indicatorul denumit “Rata autonomiei financiare” se recurge uneori şi la o altă formă de calcul care dimensionează proporţia capitalurilor proprii în capitalurile permanente sau, în resursele financiare permanente, astfel:

4*) Capitaluri proprii / Capitaluri permanente * 100

Referitor la această modalitate de calcul a ratei autonomiei financiare, notată cu indicativul 4)*, se precizează că diferenţa dintre capitalurile permanente (resursele financiare permanente) de la numitorul raportului şi capitalurile proprii de la numărător este formată din următoarele elemente financiare: datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an şi subvenţiile pentru investiţii. În aceste condiţii expresia 4)* a ratei autonomiei financiare este cu atât mai bună cu cât are o mărime mai apropiată de unitate şi respectiv, proporţia elementelor care diferenţiază cele două tipuri de capitaluri, în capitalurile permanente, este mai redusă. Sau, altfel spus, cu cât datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sau subvenţiile pentru investiţii, au o valoare mai redusă, cu atât autonomia financiară a agentului economic este mai consolidată.

Servicii de contabilitate

O formă generală a nivelului relativ de solvabilitate-îndatorare, pe care îl înregistrează un agent economic, este dată de una din următoarele forme ale aceleaşi expresii indicative:

1) Datorii totale / Total active                              2) Total active / Datorii totale

E x istenţa unei mărimi subunitare a indicatorului formalizat prin relaţia 1) reflectă capacitatea agentului economic de acoperire financiară a datoriilor cu activele de care dispune, în timp ce un nivel supraunitar exprimă incapacitatea acestuia de a-şi îndeplini obligaţiile de achitare a datoriilor prin prisma activelor totale înscrise la un moment dat în bilanţ sau în situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

Indicatorii care exprimă gradul de solvabilitate-îndatorare pot fi individualizaţi în două subgrupe formale, astfel:

a) Indicatori ai solvabilităţii:

1) Rata solvabilităţii	Datorii totale / Capitaluri proprii * 100
2) Rata solvabilităţii generale	Total active / Datorii curente * 100

Rata solvabilităţii 1) exprimă măsura procentuală a proporţiei sumei datoriilor totale în capitalurile proprii, în timp ce Rata solvabilităţii 2) dimensionează proporţia în care activele totale asigură acoperirea financiară a datoriilor curente.

Contabilitate

Existenţa lichidităţilor la nivelul unei întreprinderi este foarte importantă deoarece o insuficienţă în acest sens are consecinţe atât pentru întreprindere în sensul limitării dezvoltării acesteia, cât şi pentru creditori (întârzieri de plată a dobânzilor, de rambursări, pierderi de creanţe), precum şi pentru clienţi (modificarea condiţiilor de creditare).

La fel ca şi în cazul indicatorilor care dimensionează nivelul relativ al lichidităţii, indicatorii de solvabilitate-îndatorare se calculează pe baza informaţiilor sintetizate în bilanţul contabil sau în situaţia patrimoniului. În principiu, prin solvabilitate se înţelege capacitatea unui agent economic de a-şi onora la scadenţă obligaţiile asumate faţă de creditorii săi. În mod concret însă această capacitate este interpretată prin posibilitatea agentului economic de a face faţă cu totalul activelor de care dispune oricăror obligaţii de plată şi rambursării de datorii.